“Sociologia mișcărilor sociale. De ce se revoltă oamenii?”

“Sociologia mișcărilor sociale. De ce se revoltă oamenii?” este scrisă de Ionel Nicu Sava. A apărut la Editura Nemira, București, 2014 având 320 de pagini.

 

Autorul lucrării, Ionel Nicu Sava, este sociolog, conferențiar la Universitatea din București și profesor asociat la Academia de Studii Economice. A obținut licența în sociologie în 1993 și a urmat cursurile de specializare la Colegiul G. C. Marshall din Germania în 1996. În 1999 și-a susținut doctoratul la Univerditatea din București, urmând în 2001 să primească bursa „Manfred Woner” a NATO iar în 2002 a fost bursier Fulbringht la Universitatea California din Los Angeles. Sociologul Ionel Nicu Sava a reușit să îmbine foarte bine cele două profesii ale lui: cel de professor, dar și de scriitor. A reușit să publice șase cărți, dar si numeroase traduceri, studii și articole pe sociologie, geopolitică și securitate în diverse publicații importante.

Cartea este concretizată în șapte capitole ce urmăresc evoluția revoltelor în masă. Autorul este primul sociolog care tratează într-un studiu de asemenea amploare acțiunile colective și ce au însemnat acestea pentru lumea actuală. Este o temă de actualitate ce va fi încadrată ca o lucrare de referință pentru cei care studiază și vor studia sociologia.

Nicu Sava reușeste să aducă noutatea în lucrarea sa prin prezentarea clară, dar și amănunțită a ideilor pe care dorește să le împărtășească.

„Sociologia mișcărilor sociale. De ce se revoltă oamenii?” ne duce în universul mișcărilor sociale și dorește să demonstreze metodele care conduc spre formarea și propagarea fenomenelor colective în societate, să caute răspunsuri la sursele mișcărilor de protest, cum se crează identitățile de grup, care sunt motivele ce îi unesc, cum se mobilizează și, în final, arată acțiunea politică a mișcărilor sociale. Volumul în sine este o sociologie a protestului, dar și a revoluției înțelese ca metode de schimbare a societății actuale. Argumentarările cu care vine autorul sunt demonstrate prin texte ce au fost adaptate pentru lectura cititorului.

Pentru a înțelege mai bine volumul, voi face o scurtă prezentare pe capitole:

Capitolul 1: Autorul identifică modelul după care se realizează miscările sociale moderne în Anglia anului 1800. Se pare că totul a început în 1768 din cauza unui mic episod contestatar în Hyde Park, în Londra. De asemenea, autorul găsește revoluțiile americane, franceze și naționale ca ideal-tipuri de mișcări sociale ale lumii moderne. Evoluția societății a dus spre globalizare reducând rolul statului-națiune care manifestă dezinteres pentru cei mai slabi. Fără societățile civile, statul tradițional își mai face simțită prezența doar prin legile pe care le adoptă. Într-o societate în care statul nu mai există decât fizic, autorul crede că acesta este considerat un criteriu puternic pentru care oamenii protestează.

Capitolul 2: vine cu organizarea mișcărilor sociale. Mișcările nu reprezintă mereu organiații, dar nu sunt nici o forță de temut. Pentru a își susține această afirmație, Ionel Nicu Sava, vine cu exemple clare, dintre care menționez “Mișcarea feministă”. Mișcările sociale vor produce mereu lideri ce vor reuși să se afirme. Rolul acestor lideri va fi important pentru viziune și organizarea mișcării. Organizațiile pot prezenta de asemenea mișcări sociale indiferent de tipul de organizare pe care îl adoptă.

Capitolul 3: urmărește importanța culturală și cum aceasta se transpune pe reprezentarea colectivă ca obiectiv principal. Tot aici autorul identifică faptul ca indivizii sunt dornici de acțiune colectivă. Secolul XXI a adus noi rețele de socializare ce sunt folosite drept surse de informare pentru adunări și mișcări colective. Involuntar, media participă la astfel de acțiuni. Ținta unor astfel de mișcări este publicul care nu este mereu de acord și privește de pe margine la formele de manifestare ce se desfășoară în diferite forme, pe stradă sau online.

Capitolul 4: descrie care sunt etapele unei acțiuni de grup și în ce constă acestea. Cele mai intense proteste au dus la revoluție. Franța este țara care ne-a învățat ce înseamnă o revoluție, iar Marea Britanie ne-a arătat ce este democrația. Este un capitol ce captează interesul nu numai din prisma bazei teoretice, cât și datorită exemplelor pe care autorul reușește să le susțină.

Capitolul 5: prezintă aspectele politice care au drept acțiunile colective produse de mișcările sociale. Mișcările sunt văzute ca „actori politici neconvenționali”. Caracteristicile unor asemenea mișcări ne vor face să înțelegem de ce se întâmplă anumite lucruri. Autorul ne vorbește și despre relația dintre mișcări sociale și democrație, diferențele dintre mișcare socială și partide politice și despre societatea guvernată de mișcări sociale.

Capitolul 6: explică teoria și metodele de cercetare ale mișcărilor sociale. Sociologul prezintă cele mai importante lucrări în acest capitol, dar și baza de la care a pornit totul. Face o scurtă istorie a celor mai importante școli de sociologie între Est și Vest. De asemenea, scoate în evidență faptul că la baza cercetării stau teoriile pe care anumiți sociologi le formează și ce solicită o altfel de mobilitate.

Ultimul capitol, capitolul 7, este o selecție de studii și lucrări pe care autorul le-a folosit pentru baza sa documentară. În același timp, selectează anumite mișcări importante actuale și le exemplifică amploarea pe care au avut-o și cum s-au manifestat.

Impactul teoretic pe care îl aduce cartea este de o mare amploare sociologică. Este o lucrare bine documentată prin prisma multitudinilor notelor de subsol, exemplelor, dar și datorită bibliografiei complexe pe care autorul o oferă publicului larg. Nu pot enumera toate lucrările și studiile pe care autorul le-a folosit în această carte, dar voi aminti câteva care mi-au atras atenția: “Framing Process and Social Movements: AnOverview and Assement” de D. Roberts Benfors și A. David Snow (pag. 78), “The Return of the Repressed: The Fall and Rise of Emoticons in Social Movement Theory” de J. Goodwin și M. J. Jasper (pag. 87), ”Soft Repression Ridicule, Stigma and Silencing in Gender-Based Movements” de M.M. Ferree ( pag. 192), “A Movement Society: Contentious politics for the New Century” de D. S. Meyer și S. Tarrow( pag.205) , „Emerging Trends in the Study of Protest and Social Movements” de P. E. Oliver, J. Cadena-Roa și K. D. Strawn ș.a. Lista titlurilor pe care sociologul le furnizează pentru a își susține ideile este una lungă și se poate găsi la sfârșitul cărții.

După lecturarea cărții, doresc să afirm că este o lucrare importantă pentru lumea secolului XXI ce poate fi folosită drept lucrare de referință nu numai în sociologie. Lucrarea este scrisă într-un limbaj accesibil și publicul larg.

Conținutul bogat și variat al volumului aduce un material vast de cercetare ce îmbogățește cercetările sociologice facute până în acest moment. Cartea apărută la București este o reușită editorială fiind un important demers pentru o cercetare de calitate în domeniu.

 

 

Drepturile de autor apartin Editurii Nemira, recenzia a fost scrisa de mine (E.V)  si apare si pe blogul Nemira. Pentru mai multe informatii, carti si aparitii editoriale puteti cauta pe pagina de facebook Nemira

Pentru colaborari ma puteti gasi pe pagina de facebook Pareri despre tot si toate.

Va multumesc mult si lectura placuta!

 

Reclame